Psihologia clinică, este ştiinţa care studiază factorii psihologici implicaţi în starea de sănătate şi de boală. Astfel această ramură distinctă a psihologiei are două componente:
- promovarea/ optimizarea sănătății și modalități de prevenție;
- investigarea mecanismelor și factorilor psihologici implicați în dezvoltarea umană și sănătatea mentală.
O definiție mai scurtă se referă la Psihologia Clinică ca fiind o integrare a științei, a teoriei și a cunoștințelor clinice având scopul de a înțelege, preveni și interveni în situațiile de stres sau disfuncții de natură psihologică, cu obiectivul de a promova la nivel individual sau de grup, comportamente sănătoase și starea de bine precum și dezvoltarea personală. În multe țări, psihologia clinică este reglementată ca o profesie de protejare și dezvoltare a sănătății.
Prin cercetarea unicității individului, psihologia clinică are în vedere situația reală și aria contextuală (vârstă, gen, apartenență culturală, socială, profesională etc.), în care acesta se dezvoltă și care îl determină. În afara scopului științific de a participa la stabilirea unui diagnostic și de a investiga mecanismele psihologice implicate în sănătate și boală, psihologia clinică este orientată și spre un scop practic, acela de a consilia, de a preveni tulburările psihice, de a asista, de a educa, de a promova sănătatea.
Există câteva caracteristici specifice psihologiei clinice (David, 2006; Rizeanu, 2013):
- Spre deosbire de neuroștiințe, care nu au că obiect de studiu apartenența culturalăa persoanei, psihologia clinică ia în considerare acest aspect în cadrul investigației specifice;
- Acoperă toate etapele de vârstă, deținând un instrumentar de metode și tehnici specifice fiecărei categorii (copil, adoelscent, adult, vârstnic). Astfel, în cadrul investigației clinice, se ține cont de factorii și trăsăturile specifice etapei de dezvoltare, stadiul personalității și al intelectului, prevalența anumitor afecțiuni specifice etapei de vârstă.
- Ca factori majori care definesc acest domeniu, avem în vedere aspectele de etică și deontologie, psihologia clinică fiind prima ramură aplicată a psihologiei care a implementat proceduri validate științific în cercetare și practică.
Psihologia clinică are un aspect important care privește prevenția tulburărilor psihice și promovarea sănătății, deseori puțin luat în considerare, existând, de altfel, tendința de a confundă domeniul cu patologia.
Competențe de evaluare clinică și diagnostic:
- evaluarea stării de sănătate mentală;
- evaluare cognitivă și neuropsihologică;
- evaluare comportamentală;
- evaluarea personalității și a mecanismelor de coping/ adaptare/ defensive;
- evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri;
- evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se găsește o persoană;
- evaluarea gradului de discernământ al persoanelor;
- evaluarea dezvoltării psihologice;
- alte evaluări în situații care implică componente psihologice.
Procesul de evaluare implică utilizarea unor instrumente specifice (interviuri, grile de observație, probe, teste și chestionare), care trebuie să îndeplinească criteriile psihometrice standard, reglementate de către Colegiul Psihologilor din România.
Scurt paragraf din Introducere în Psihologie Clinică
– Odette Dimitriu –
„Psihologii clinicieni își propun să ofere ajutor psihologic acelor persoane care sunt nefericite și care se luptă cu anumite aspecte ale vieții lor, precum și celor care se confruntă cu o stare de boală, îndeosebi atunci când sănătatea lor psihică este afectată. Mulți dintre pacienți experimentează sentimente neplăcute, precum anxietate, singurătate, respingere, dificultăți în relațiile personale. De asemenea, unii psihologi clinicieni lucrează cu cei care vor să învețe mai multe despre propria persoană și să-și înțeleagă mai bine propriile emoții. Pregătirea psihologilor clinicieni este bazată pe o înțelegere aprofundată a psihicului uman și se concentrează pe dezvoltarea și menținerea sănătății emoționale și cognitive, cu scopul de a reduce stresul și a promova sănătatea mintală.”
Bibliografie: www.irpi.ro