Distorsionarea realității și alterarea percepției
Ce este?
Termenul „gaslighting” a apărut în anii 1960 și este derivat din piesa de teatru din 1938 „Gas Light” de Patrick Hamilton, în care personajul principal, încearcă să își convingă soția că este nebună, modificând treptat lumina din casă. Când soția observă și îl întreabă de ce a făcut asta, el îi spune că ea își imaginează lucruri și că lămpile sunt la fel de strălucitoare ca înainte. Astfel, termenul de „gaslighting” a fost utilizat pentru a descrie un model de comportament abuziv în care o persoană încearcă să distorsioneze realitatea unei alte persoane, inducându-i sentimentul că își pierde mințile sau că nu poate avea încredere în propria judecată.
Recunoașterea faptului că ești manipulat(ă) poate fi dificilă, deoarece acest tip de abuz poate fi subtil, progresiv și necesită un nivel crescut de încredere în gaslighter.
Cum se manifestă?
- Negarea realității:
Partenerul care practică gaslighting-ul poate nega sau minimaliza evenimente care s-au întâmplat, făcându-te să îți pui la îndoială memoria sau percepția.
- Minimizarea sentimentelor:
Poate încerca să discrediteze sau să minimalizeze sentimentele și experiențele emoționale ale celuilalt, spunându-i că se supără fără motiv sau că se îngrijorează prea mult din nimic.
- Confuzie și manipulare:
Gaslighter-ul poate manipula informațiile și situațiile pentru a crea confuzie și incertitudine în mintea celeilalte persoane, ceea ce te face să-ți pui la îndoială propria judecată.
Câteva semne și indicii:
- Îndoiala constantă a propriei tale percepții:
Dacă te găsești deseori în situații în care îți pui la îndoială propriile tale percepții și amintiri, sau te simți confuz(ă) în legătură cu ceea ce se întâmplă într-o relație sau într-o situație, ar putea fi un semn de gaslighting.
- Sentimentul că îți pierzi identitatea sau autonomia:
Dacă te simți tot mai neputincios(ă) sau lipsit(ă) de control în ceea ce privește propria ta viață, agresorul ar putea încerca să îți submineze încrederea în propriile tale abilități și capacități mentale.
- Stimă de sine scăzută:
Dacă începi să te simți mai nesigur(ă) sau mai puțin demn(ă) de dragoste și respect, experimentezi sentimente de vinovăție sau de rușine față de propriile tale acțiuni sau gânduri, ar putea fi un semn că ești abuzat(ă) emoțional.
- Izolarea socială și dependență emoțională:
Gaslighter-ul poate încerca să te izoleze de prieteni și familie, astfel încât să devii tot mai dependent(ă) de el și să aibă astfel mai mult control asupra ta.
- Simptome de anxietate sau depresie:
Abuzul emoțional poate avea un impact puternic asupra stării tale de sănătate mentală, cauzând simptome precum anxietate, stări depresive sau stres cronic.
Recuperarea după gaslighting:
Gaslighting-ul este un tip de abuz emoțional și mental care deseori este dificil de identificat și de care poate fi greu să te eliberezi. Recuperarea necesită timp, auto-compasiune, îngrijire de sine și multă răbdare cu propria persoană. Vei avea nevoie un grup de suport pe care să te sprijini și cu care să poți împărtăși lucruri în siguranță. De asemenea poate fi util să cauți suport într-un proces terapeutic sau de consiliere psihologică.